Cercuri

Cea mai frumoasă formă geormetrică e cercul. Adică nu poţi compara cercul cu un triunghi, care aduce numai supărări, cu un pătrat, care e plictisitor, sau cu un hexagon cu mai multe unghiuri. Deja trei unghiuri la triunghi, sunt prea multe!

Soarele e rotund, luna e rotundă, picăturile de ploaie cad în cercuri, am vrut mereu rochii cu buline, rotunzi sunt şi ochii uneori. Şi tot nu ştiu, viaţa e în cercuri sau în valuri?

Parfumul ăla!

Azi m-am aflat într-o situaţie de urgenţă şi a trebui să mă gândesc la un parfum, numai să nu mi se usuce nările. Iată că a funcţionat autosugestia! Mi-am amintit de parfumul primului meu iubit.

Parfumul ăla pe care-l recunosc din zece mii. Parfumul ăla! Nu dăm nume, ca să nu facem reclamă. L-am mai recunscut de-a lungul timpului pe stradă, prin magazine, am zâmbit mereu...
Unuia dintre ulteriorii mei iubiţi i-am spus că nu i se potriveşte deloc, nu-l prinde, îi trebuie altceva, mai dulce, mai puternic.... ce să mai.... nu-l vroiam cu parfumul ăla şi pace.
Altul însă, l-a meritat, parcă mai vroiam să iubesc o dată ca prima oară şi i l-am dăruit. Mi-a spus încântat: "ştii pisoi, mi-au remarcat fetele de la birou parfumul. E foarte mişto!". Ce să vă mai spun, fix de fetele de la birou mă interesa pe mine!

E aşa într-un fel, cum să vă explic.... e parfumul ăla şi zâmbesc chiar şi când scriu despre el!

Mă închin la legile naturii şi salut iubirea, ca scandal

Da, ştiu, v-oţi fi plictisit de Păunescu. O zi întreagă toată lumea a postat melodii pe versurile lui, numărul reacţiilor ne-a copleşit, unii l-au înjurat pentru că a fost comunist, alţii pentru ultimii ani de discuţii la care participa la televizor, şi-au amintit de accidentul de maşină al nevestei sale.

Ce-mi pasă mie? Eu mi-am amintit cât de mult îmi plac unele dintre poeziile lui. Căutându-mi preferata am găsit alta şi mai frumoasă. Poet prost cum o să săriţi cu gura că a fost, mie versurile astea îmi satisfac latura lirică a e-ului:


Ce simplu mi-ai fi, dacă nu te-aş iubi



Altceva nu-i nimic
Şi mereu mă complic
Şi ce simplu mi-ar fi,
Dacă nu te-aş iubi.
 
Dacă m-aş lua după pretexte,
dacă-aş trage unde e uşor,
nici nu trebuia s-aud de tine
şi-mi era mai de folos să mor.

M-am băgat de bună voie slugă,
dragostei morale ce ţi-o port,
dar pricep că mi-ar fi fost rentabil
să privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simplă încăpăţânare,
pentru un ambiţios pariu,
dar aleg o cale complicată,
tocmai din motivul că sunt viu.

Eu detest relaţia burgheză,
decorată circumstanţial,
mă închin la legile naturii
şi salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viaţă prefacută,
tatăl ei de soartă la mezat,
te iubesc în felul unui trăznet,
te prefer aşa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e şi greu îţi e şi ţie
cu acest fel de a trăi al meu,
totuşi, vreau să ştii că, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fără care-ar fi cu mult mai greu.