sâmbătă, 12 mai 2012

Nimicuri

Nu ma poate încerca nimic, niciun sentiment. Doar fizic, mi se ridică o mare greaţă, care mă sufocă. Privirea care îmi iscodeşte cu ură şi lipsă de bun simţ lucrurile îmi devine străină. Avea dreptate când spunea, am aşeptat prea mult şi-acum nu îmi mai doresc nimic. Decât linişte. Deşi nimicuri, unii oameni din viaţa noastră dor. Ultima postare pe blogul ăsta. Nimicurile nu mă lasă să trăiesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu